Născut în 1854 la Șerbănești, Galați, Anghel Saligny este unul dintre cei mai emblematici ingineri români, ale cărui inovații tehnice au marcat profund dezvoltarea infrastructurii moderne a României. Educația sa tehnică, începută la Galați și continuată la Școala Națională de Poduri și Șosele din București, a fost temelia pe care s-au construit proiectele sale revoluționare.
Fără îndoială, realizarea cea mai celebră a lui Saligny este proiectarea și construcția Podului de la Cernavodă, parte a căii ferate care leagă Bucureștiul de Constanța. Finalizat în 1895, podul a devenit la acea vreme cel mai lung pod din Europa și al treilea ca lungime din lume. Structura inovatoare, bazată pe utilizarea fierului și oțelului, a permis crearea unui viaduct cu o deschidere totală de aproape 4 kilometri, inclusiv un segment central de peste 1 kilometru care trece peste brațul Borcea al Dunării.
Deși podul de la Cernavodă este cea mai remarcabilă construcție a inginerului, acest a contribuit la multe alte construcții importante.
În perioada 1884-1889, Saligny a fost implicat în construcția docurilor și antrepozitelor din porturile Brăila și Galați, introducând soluții originale și tehnologii avansate pentru acele timpuri. A folosit fundații pe straturi de fascine și piloți pentru cheiuri, bazin de legătură cu Dunărea pentru silozuri, și a implementat, pentru prima dată în lume, utilizarea betonului armat în construcția silozurilor.
Inspirat de invențiile sale, Saligny a construit primele silozuri din beton armat din lume la Brăila în 1888 și Galați în 1889, doar două decenii după ce francezul Joseph Monier a obținut, în 1867, primul brevet pentru utilizarea betonului armat în elemente de construcții.
Anghel Saligny a avut o contribuție semnificativă și în dezvoltarea infrastructurii portului Constanța, cu accent pe construcția și modernizarea facilităților portuare esențiale pentru creșterea capacității și eficienței acestui important hub maritim al României. Silozurile din portul Constanța au fost proiectate și construite sub îndrumarea lui Anghel Saligny, aplicând tehnicile pe care le-a dezvoltat și testat anterior în Brăila și Galați. Silozurile din Constanța, datorită designului lor inovator și utilizării tehnologiilor avansate, au jucat un rol crucial în modernizarea infrastructurii portuare românești și în îmbunătățirea logisticii pentru exportul de cereale.
Silozurile proiectate de Saligny nu doar că au utilizat beton armat, o inovație în sine, dar au și implementat forme hexagonale ale celulelor, care erau mai eficiente din punct de vedere al spațiului comparativ cu formele pătrate. Prin aceste proiecte, Anghel Saligny a stabilit standarde noi în construcțiile industriale și a contribuit semnificativ la avansarea tehnologiei betonului armat la nivel mondial. Aceste lucrări ilustrează capacitatea sa de a integra soluții tehnice avansate și de a răspunde nevoilor industriale și comerciale ale României de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Siloz în portul maritim Constanța. Diagrama de montaj a elementelor prefabricate a celulelor. Proiect ing. Anghel Saligny-1906.
Sursa foto: Andreea Cel Mare
Pentru mai multe informații despre proiectul “Anghel Saligny – Dincolo de pod” și evenimentele asociate, vă rugăm să accesați website-ul nostru la adresa https://dincolodepod.yvs.ro/
Proiectul este susținut de Ordinul Arhitecților din România, din timbrul de arhitectură, și The King’s Foundation.
Comments are closed